katakitoka

Picaturi de parfum ce amintesc de o alta lume... trecut si viitor, toate adunate intr-un singur suflet ce traieste.

joi, decembrie 14, 2006

O mie si una de nopti

Aseara a avut loc mult asteptata petrecere de Craciun a firmei. Ma rog, angajati si parteneri, in total 300 de oameni. Petrecere pe care am organizat-o in cea mai mare parte singura.

Toata saptamana a fost ultima suta de metri, ca tot se mai ducea naibii cate ceva si trebuia gasita o solutie, ca de obicei: URGENT!

Ieri ultima zi inainte de marele eveniment. Eu trebuia sa prezint “programul artistic al serii”, adica as in sa vorbesc la microfon in fata la toti oamenii astia.
Show-ul incepea la ora 20,00.

La ora 16 am plecat de la birou cu seful meu sa ducem sampania si sa imi fac eu repetitia la microfon. Am plecat cu masina lui, masina mea a ramas la birou, cu toate hainele in ea, ca imi luasem hainele cu mine sa ma imbrac la birou ca nu aveam timp sa mai ajung acasa. Buuun.
Ajungem noi in club, Holograf nu terminase de setat instrumentele, de la 12 dimineata. Seful meu imi spune ca are o intalnire si nu mai poate sta, sa raman eu si sa imi fac probele cand termina Holograf si, evident, sa ma asigur ca totul e asa cum am planificat. Si pleaca si ma lasa acolo fara masina.

In fine, termina cei de la Holograf, fac eu proba si ma pregatesc sa plec, ca era 17 fara un sfert si la 17,30 trebuia sa ajung la un salon sa ma machieze aia super profi. Ca la tv :D
De la 5 fara un sfert pana la 5 si un sfert am incercat sa sun dupa un taxi. Degeaba. Nimic. Nada. Ne pare rau, nu avem masina…

Am iesit in strada la 5 si un sfert, moment in care am realizat: toate hainele mele erau la birou, eu la mama naibii fara masina si mai aveam 15 min sa ajung la machiaj. Machiaj care dura pana la 19,30, iar eu la 20 trebuia sa fiu in club.
So... no alternatives. Eram in blugi.

Am intrat intr-un magazin de pe calea victoriei, in sisley mai exact si i-am zis vanzatoarei: doamna, eu in juma de ora am o petrecere, da-ti-mi va rog niste haine! S-a uitat aia perplex la mine si a aparut in 2 minute cu imbracamintea adecvata. Mi-am luat o fusta si o bluza, imi veneau perfect, asa noroc mai rar. Bine ca aveam bani suficienti la mine. Nu aveau in schimb dres. Am sunat-o pe colega mea si am rugat-o sa imi cumpere ciorapi (merci Oana si Monica). Am iesit din magazin asa imbracata, de-abia rupsesem etichetele de pe haine. Eram cu paltonul in mana, ca muream de cald, si in bluza de matase. La 0 grade afara. Si mergeam pe jos ca sa ajung la machiaj, ca de taxi nu putea fi vorba. Tot bulevardul Regina Elisabeta, de la Pizza Hut pana la Eroilor.

Am ajuns eu acolo la 6 fara 20, nu stiu cum.
Tipa care trebuia sa ma machieze nu venise inca. Astept, ma panichez ca nu o sa ma termine, ma calmez din nou. Imi vine o idee: daca tot stau asa pana vine aia ce ar fi sa imi fac unghiile. Cu oja lor evident. Si m-am pus sa imi fac unghiile, zici ca eram acasa la mine.

In fine, vine tipa, ma machiaza, la 19,30 fix eram gata. Machiata, imbracata si fara dres. Iau un taxi si ma duc la club. Inca nu venise nimeni din invitati.
Tremuram toata toata in asa hal ca nu ma mai puteam tine pe picioare. De frig si de emotii. Cand am revazut scena aia pe care trebuia sa vorbesc imi venea sa cad jos.

M-a luat seful chelnerilor (merci Nick) si m-a pus pe un scaun, si mi-a zis: ai incredere in mine? Nu mai stiu ce i-am raspuns.
Mi-a adus un pahar cu ceva si mi-a zis sa il dau pe gat. Zis si facut. 5 min nu am avut voce, era havana club. Am crezut ca mor, dar m-am incalzit instant.

Au inceput sa vina invitatii, fa pe gazda cu toti, incepe seara, urca pe scena si prezinta.
La sunet erau sunetistii de la Holograf pt ca urmau sa cante dupa ce terminam eu, dar eu nu stiam, credeam ca sunt sunetistii clubului.
Si aveam 2 microfoane wireless in mana si tipam la ei: cand ridic mana dreapta porniti microfonul asta, si cand ridic stanga celalalt; si cand intru eu in scena aprindeti lumina aia; si cand ies puneti efectul nu stiu care. Efectiv le dadeam ordine de stresata ce eram. Aia se uitau stupefiati la mine si faceau ce le ziceam.
A iesit excelent toata prezentarea, am reusit sa fiu deasupra norilor - acolo unde e soare si liniste (merci Stef), a cantat si Holograf, m-am calmat si eu, dupa care imi spune Bitman: domnisoara da-ti-mi voie sa va felicit, ati reusit sa organizati toata treaba asta extraordinar. Oamenii astia nici pe mine nu ma asculta cum v-au ascultat pe dvs azi.
Si am primit si un cd semnat de toti pe care scrie pt Alina :D (merci George)

Mai tarziu, toata lumea dansa si se distra si a venit sefa mea, adica actionar al grupului de firme, si m-a luat in brate, si m-a pupat, si mi-a multumit! Si toata lumea ma felicita si eu nu stiam ce mi se intampla.

Si am ajuns acasa la ora 4 dimineata, dupa ce am dansat toata seara (merci Bogdan, Oana si Stefan pt ca ati fost acolo), am gasit aproape toate capitalele lumii care incep cu litera B, azi la 12 am mers la birou, maine deschidem o noua farmacie.


Cam asta e tot. I need a brake.