katakitoka

Picaturi de parfum ce amintesc de o alta lume... trecut si viitor, toate adunate intr-un singur suflet ce traieste.

miercuri, septembrie 23, 2009

Eseu pragmatic despre o gargarita


Acesta este un eseu. Da! Un eseu dedicat unei gargarite!

Stiti cum sunt gargaritele? Mici, rosii, cu buline negre si simetrice pe ambele aripioare...bulinele! Gargaritele isi deschid aripioarele numai cand au ele chef, ati observat?

Oamenii au mereu pareri vis-a-vis de furnici, de gandaci, de albine, de libelule...dar de gargarite nu are nimeni, nimic de zis. Am aflat de ce! Pentru ca gargaritelor nu le pasa. Oamenii au incetat sa aiba pareri in ziua in care au observat ca ele trec nestingherite prin fata ta, ca nu se tem, ba mai mult, te sfideaza cu o nonsalanta pe care ar trebui sa o invete si unele femei.

Si nici ceva mistic n-ai sa gasesti vreodata intr-o gargarita de rand. Nu poti sa alaturi cuvantul acesta cu nimic care sa te trimita in vreun colt transcedental al gandirii tare. Cu o singura exceptie: atunci cand iubesti. Indragostit fiind, micile creaturi capata valente multicolore, se transforma in personaje ale realitatii tale, sunt insasi personificarea viselor petrecute pe o mica planeta.

Asadar, oamenii spun ca gargaritele sunt dragute!

Da! Acesta e motivul pentru care avem nevoie de gargarite. Eu nu as putea suporta numai iubiri mari, numai privelisti maiestuoase, numai pasiuni mistuitoare, numai fiinte impunatoare... si-ar pierde semnificatia.
Daca exista alb si negru, e simplu. Daca exista si gri, te intrebi putin. Daca e un curcubeu, iti place!

A urcat ieri pe piciorul meu...eram singura. Ea urca, si parca doua din bulinele ei ii tineau loc de ochisori, si imi spuneau:
''Cum singura, Alice? Eu nu mai reprezint nimic? Eu sunt aici, nu pentru a te face sa uiti, sau sa speri, sau sa iti insuflu sperante si vise. Nu. Eu sunt aici ca sa ma privesti... si sa zambesti! Tu le vei face pe toate celelalte, mai apoi.''

Si am zambit.

Gargaritele sunt delfinii subconstientului nostru. Ne salveaza din banalul simtirilor extrapolate in dureri sau in fericiri mari. Uneori avem nevoie doar sa zambim! Omul, daca ar fi fericit constant, ar muri, nu ar suporta atata presiune. Si daca ar fi nefericit tot ar muri... Nu vreau sa sune deloc trist, dar mori oricum, numai ca o gargarita pe un picior iti salveaza exact timpul pe care il arunci dupa in prima tigara aprinsa. Cine ar fi zis ca la echilibrul universal, stau in balanta, pe o parte tigara, si pe cealalta.... gargarita?

2 Comments:

  • At 3:52 p.m., Anonymous Anonim said…

    deci cu alte cuvinte ...gargaritele sunt si sociabile, si daca tot ne fac sa zambim eu as propune ca la fiecare cafea dimineata pe langa biscuite sa ni se puna pe farfurioara aia si cate o gargarita sa incepem ziua cu un zambet :P

     
  • At 5:13 p.m., Blogger Katakitoka said…

    La prima vedere ai fi tentat sa iti doresti asta, insa nu e ok din 2 motive:
    - gargaritele isi deschid aripioarele doar cand vor ele, nu ai citit? Cum ar putea cineva sa le aduca in fiecare dimineata pe farfuria de cafea?
    - daca ai avea in fiecare dimineata o gargarita langa tine nu ai mai sti sa te bucuri cu adevarat de zilele petrecute cu ea. Doar daca.... :)

     

Trimiteți un comentariu

<< Home